Obiectivul Pactul Pentru Tineri este reducerea abandonului școlar cu cel puțin 1%. Primul pas a fost conștientizarea problemei și a amplorii sale. Apoi, descoperirea de soluții viabile. Printre ele este și introducerea educației vocaționale în școli.
Dezbaterile județene anterioare au permis o mai bună înțelegere a specificului problemelor și s-au concretizat prin identificarea unui set de măsuri înglobat într-un raport tehnic, măsuri care pot sprijini prevenirea și chiar reducerea abandonului școlar, fie că vorbim de măsuri normative, programe guvernamentale sau neguvernamentale.
Pentru unii copii amintirile din școală nu există. Abandonul școlar timpuriu se transformă treptat dintr-o excepție în normalitate. Mai mult, la agravarea acestuia se adaugă o altă realitate dură a României de azi: situația mamelor minore, care renunță la educație. Conform Strategiei privind incluziunea socială și reducerea sărăciei pentru perioada 2022-2027, în România peste 3,2 milioane de persoane se aflau în deprivare materială severă în anul 2018, sărăcia fiind principala cauză a abandonului școlar. Aceste statistici ar trebui să ridice un semnal de alarmă nu doar decidenților guvernamentali. Abandonul școlar nu este doar o problemă a copiilor și a familiilor lor, ci o chestiune care afectează întreaga noastră societate, iar acesta este un prim pas pentru a face o schimbare reală.
România ocupă locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de naşteri în rândul
România are în prezent
Majoritatea sunt în grupa de vârstă 15-18 ani, dar există și 700 de mame minore sub 14 ani.
România este țara cu a treia cea mai mare rată a abandonului școlar din Europa.
au abandonat școala românească. Ca numerele să prindă contur: acesta este echivalentul populației unui oraș ca Suceava.
În 2021, peste 15% dintre tinerii români cu vârste între 18 și 24 de ani nu terminaseră decât cel mult 8 clase.
Tinerii care părăsesc timpuriu școala sunt expuși unui risc mai mare de
Pentru societate și economie, costurile abandonului școlar sunt semnificative. O analiză la nivel european a estimat costul părăsirii timpurii a școlii, pentru economia europeană, la
Conștientizarea implicațiilor pe care abandonul scolar din România le are asupra copiilor, a societății și a economiei României și prioritizarea găsirii de soluții.
Identificarea unui pachet de măsuri privind reducerea abandonului școlar cu minim 1%.
Conștientizarea necesității educației vocaționale în școli, a formării continue și găsirea de soluții concrete.
Mecanism de monitorizare și avertizare: interconectarea bazelor de date de la evidența populației, sănătate, protecția copilului și educație pentru a identifica acei copii de vârstă școlară aflați în afara școlii și pentru a interveni prompt în vederea reintegrării școlare.
Strategia de educație parentală: adoptarea unei strategii de educație parentală și dezvoltarea unui plan de acțiune intersectorial. Credem cu tărie că implicarea părinților este esențială în parcursul școlar al copiilor noștri.
Acțiuni integrate la nivelul școlii: un pas esențial pentru reducerea abandonului școlar este asigurarea unui mediu școlar propice. Necesitatea existenței unui asistent social la nivelul școlii, care să se ocupe de toate programele sociale esențiale pentru elevi, precum burse, transport, mese calde, dar și despre rolul medicului școlar sau al asistentei medicale școlare.
70 de speakeri, 40 de ateliere situaționale, 600 de profesori, peste 2.000 de participanți dintre care peste 1.000 de elevi și părinți
Participarea autorităților centrale (Primul Ministru, 2 miniștri, Președintele Comisiei pentru Învățământ a Camerei Deputaților, senatori, deputați, consilieri de stat, secretari de stat, subsecretari de stat)
Implicarea autorităților locale (președinți ai Consiliului Județean, prefecți, primari și inspectori școlari)