De la an la an crește numărul copiilor care nu merg la școală pentru că părinții nu își permit să îi ducă la școală. Pandemia și scumpirile din ultimul an se vor reflecta rapid în creșterea abandonului școlar.
În sezonul rece se dublează numărul copiilor retrași de la școală. Părinții nu-și mai trimit copiii la școală pentru că nu au ghete și haine de sezon.
Cu cât crește copilul în vârstă și cu cât trece de la un ciclu la altul, cu atât problemele sunt mai mari. Distanța mare și costul transportului până la unitățile de învățământ sau creșterea responsabilităților în casă, implicarea în muncile gospodăriei, toate contribuie la părăsirea școlii.
Conform ultimului raport World Vision privind investiția și randamentul investiției în educație, 1 leu investit în educație generează 8 lei la bugetul de stat, ceea ce înseamnă că acel copil dintr-o comunitate defavorizată care ajunge la facultate va avea un loc de muncă și va genera venituri la bugetul de stat.
Programele de integrare și reintegrare școlară derulate în colaborare cu unități școlare sunt o soluție pentru copii/ tinerii care au abandonat școala sau nu au frecventat-o niciodată. Fără ele, atât părinții cât și copii afectați, nu pot găsi calea spre reluarea educației.
Cel mai adesea, un copil care a fost sever agresat ajunge să întrerupă şcoala din teama că ar putea să fie agresat din nou.
Pentru foarte mulţi copii interacţiunea cu alţi copii, în locuri în care supravegherea adulților este redusă sau lipsește (în curtea şcolii, pe terenul de sport, în pauze, în vestiare sau pe drumul spre casă), este o lecţie de viaţă dureroasă.
Odată cu vârsta, creşte frecvenţa comportamentelor de bullying, iar formele de manifestare se accentuează. Apar intimidarea, umilirea, distrugerea bunurilor personale (îi scuipă foile caietului sau îi rupe obiectele), deposedarea de bunuri (îi ia cu forţa banii, mâncarea, hainele).
Mamele minore ar fi cu siguranță o țintă clară a bullying-ului, în situația în care chiar ar continua studiile
”Bullyingul este un factor de risc pentru abandonul şcolar şi delincvenţă juvenilă.”
Chiar și din perspectiva agresorilor, bullying-ul este un fenomen ce trebuie controlat Elevii care agresează sunt de 5 - 6 ori mai predispuşi să se implice în acţiuni antisociale la vârsta adultă. (Olweus, 1991).
”În România, unul din fiecare zece copii nou-născuţi are o mamă copil.”
Conform unui studiu al Organizației Salvați Copiii niciuna dintre mamele minore sau adolescente consultate nu mai frecventa școala în perioada când a rămas însărcinată. Au existat și situații în care tânăra mamă nu absolvise nicio clasă. Același sondaj efectuat în 2021 mai arată că una din zece mame sau gravide minore nu a fost niciodată la școală.
În plus, accesul mamelor minore la educație este blocat și de lipsa unor soluții pentru îngrijirea copiilor. Ele trebuie să fie ajutate, să poată avea acces la școala online dacă aleg asta, cât își alăptează bebelușul acasă, să fie transferate între asistenții sociali atunci când schimbă județul ca să evite rușinea publică, să fie protejate și în siguranță.
Climatul familial în ceea ce priveşte abandonul şcolar are la baza familia dezorganizată și nivelul educațional scăzut al membrilor adulţi. În astfel de familii observăm atât lipsa ajutorului la învăţătură din partea părinţilor, cât și lipsa controlului asupra activităţii copiilor în timpul liber. Rezultatele şcolare scăzute ale elevilor sunt cauzate fie de mediul familial dezorganizat, caracterizat de conflicte constante, violenţă şi consum de alcool, fie de faptul că părinții sunt absenți, plecați din țară sau mult prea ocupaţi să-şi supravegheze copiii.
